PREZUMTIV, -Ă, prezumtivi, -e, adj. Socotit, considerat ca probabil; ipotetic. Soluția prezumtivă a unei probleme. ♦ (Gram.; despre unele forme verbale) Care prezintă o acțiune probabilă (în trecut sau în viitor). De cele mai multe ori viitorul anterior are valoare de prezumtiv perfect. L. ROM. 1953, nr. 4, 45.