PREZIDA, prezidez, vb. I. Tranz. A conduce o ședință, un consiliu, o dezbatere în calitate de președinte; (familiar) a ocupa locul de frunte la o masă. Prezidase multe mese rămase de pomină. C. PETRESCU, Î. I 5. (În fabule) Ogarul către el așa se adresă Și-n limba lui strigă: O, tu, ce prezidezi senatul cel cîinesc, Te rog să mă asculți. ALEXANDRESCU, M. 378. ◊ Absol. Consulul... era vădit enervat; se stăpînea însă, prezidînd cu tact și gravitate. BART, E. 285. ◊ Intranz. Fig. Nu iubesc adunările cele ordinare unde urîtul și cu eticheta prezidează. NEGRUZZI, S. III 168.