Definiția cu ID-ul 699050:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

*prezénță f., pl. e (lat. praesentia). Faptu de a asista, de a fi prezent: prezența comandantuluĭ inspira încredere soldaților. A face act de prezență, a te arăta numaĭ ca să nu se zică că n’aĭ venit și a pleca apoĭ. Jeton de prezență, sumă atribuită membrilor unor societățĭ cînd participă la ședințe. Prezență de spirit, curaj în pericul, vioicĭune de minte care face să spuĭ orĭ să facĭ ceĭa ce trebuĭe la nevoĭe. În prezență, în față, față de: solemnitatea s’a făcut în prezența autorităților.