PRESUSTVIE, presustvii, s. f. (Învechit și arhaizant) Instanță de judecată, judecătorie, tribunal. Au cumpărat la leat 1812 o hirtă de loc de la răzășul Toadir Arbure, pe preț de-un cal bălan, cu zdelcă întărită în presustvia giudecătoriei de Botșăni. ALECSANDRI, T. 1358. Știi că m-ai lăsat în locul tău și nu te îndoiești de sîrguința mea, de vreme ce mulțămirea mea o cunoști că e să mă tăvălesc prin presustvii (tribunaluri). NEGRUZZI, S. I 63. – Variantă: prezusfie (HOGAȘ, DR. II 162) s. f.