3 definiții pentru prescient
Explicative DEX
PRESCIENT, -Ă adj. înzestrat cu capacitatea de a ști dinainte ce urmează; prevăzător. (< fr., engl. prescient)
prescient, -ă adj. (livr.) Dotat cu capacitatea de a ști dinainte ce urmează. ◊ „Un Agamemnon prescient de soarta ce îl așteaptă și înfruntând-o cu bărbăție.” R.l. 10 XII 75 p. 2 (din engl., fr. prescient)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
prescient adj. m., pl. prescienți; f. sg. prescientă, pl. presciente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: prescient
prescient adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
prescient, prescientăadjectiv
- 1. Înzestrat cu capacitatea de a ști dinainte ce urmează. MDN '00 DCR2sinonime: prevăzător
- Un Agamemnon prescient de soarta ce îl așteaptă și înfruntând-o cu bărbăție. R.l. 10 XII 75 p. 2. DCR2
-
etimologie:
- prescient MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.