PREPARATOR, -OARE, preparatori, -oare, s. m. și f. 1. (Urmat de determinări arătînd domeniul, sfera îndeletnicirii) Persoană care prelucrează anumite materiale pentru a obține un produs nou. Preparator de vopsele. 2. Membru al corpului didactic universitar ajutător, inferior în grad asistentului, care sprijină pe profesori în activitatea științifică și didactică cu studenții. Preparator la Facultatea de chimie. 3. Persoană care dă lecții unui elev; meditator. Virgil Probotă fusese ca student, cîțiva ani, preparatorul Luminiței. C. PETRESCU, Î. I 12.