predlojenie sf [At: (a. 1809) DOC. EC. 76 / V: preadăl~, pread~, predel~, ~jănie, prid~ / Pl: ~ii / E: slv прѣдъложєниѥ, rs предложєние] (Înv) 1 Propunere. 2 (Bis) Proscomidie.

PREDLOJENIE, predlojenii, s. f. (Rusism învechit) Propunere, teză, subiect.

PREDLOJENIE, predlojenii, s. f. (Rusism înv.) Propunere, teză, subiect. – Rus predloženije.

preadălojenie sf vz predlojenie

preadlojenie sf vz predlojenie

predelojenie sf vz predlojenie

predlojănie sf vz predlojenie

pridlojenie sf vz predlojenie

predelojénie f. (vsl. prĭedŭloženiĭe. V. polojenie). L. V. Proscomidie.

proscomídie și (vechĭ) -díe f. (ngr. proskomidí, vsl. proskomídiĭa). Partea slujbeĭ bisericeștĭ cînd se oferă prescură și vin la vecernie. Jertfelnic, firida în care, cu această ocaziune, se fac sacramentele. – Și -édie. Vechĭ și predlojénie.

PREDLOJENIE s. v. propunere.

predlojenie s. v. PROPUNERE.

predlojenie, predlojenii, s.f. (înv.) 1. propunere. 2. pregătirea pâinii și vinului pentru împărtășanie; proscomidie.