2 definiții pentru predicatorial
Explicative DEX
PREDICATORIAL, -Ă adj. de predică, de predicator; predicatoriu; (fam.) care dojenește. (după it. predicatorio)
Ortografice DOOM
predicatorial adj. m., pl. predicatoriali; f. sg. predicatorială, pl. predicatoriale
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: predicatorial
predicatorial adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
predicatorial, predicatorialăadjectiv
- 1. De predică, de predicator. MDN '00sinonime: predicatoriu
- 1.1. Care dojenește. MDN '00
-
etimologie:
- predicatorio MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.