predicát s.n. 1. Predicat logic ♦ În concepția logicii clasice care analizează propoziția în subiect + predicat, se opune subiectului, subiectul reprezentând „despre ceea ce se vorbește”, iar predicatul „ceea ce se spune despre subiect”. ♦ În logica formală, denumește componentul propoziției care asociază unui individ o proprietate sau care îl pune într-o relație determinată cu alt sau alți indivizi. 2. predicat sintactic = poziție sintactică reprezentând nucleul/pivotul propoziției 3. Predicat pragmatic = într-o organizare a enunțului sub aspectul informației procurate de componente în construcții normale;