Definiția cu ID-ul 934871:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREDA, predau, vb. I. 1. Tranz. A da cuiva în primire un obiect care îi revine de drept sau de care trebuie să răspundă; a înmîna, a încredința, a remite, a transmite. A strivit havana în scrumieră... chemînd răstit băiatul cu uniforma de postav și nasturi poleiți, să predea telegrama cu precădere. C. PETRESCU, R. DR. 363. A ieșit vorba că acele scule nu fusese predate la destinația lor. GHICA, A. 625. ♦ (Cu privire la sarcini, situații) A preda o gestiune, (Glumeț) A trecut la birou să anunțe că pleacă și a predat altora grijile sale. C. PETRESCU, A. 467. 2. Refl. A se da învins în mîna dușmanului, a capitula; a se constitui prizonier. Osman-pașa, fiind rănit. s-a predat romînilor. La TDRG. Poarta-i deschisă, Despot!... Cetatea s-a predat Și Tomșa te ajunge; el intră în palat. ALECSANDRI, T. II 189. ◊ Fig. (Rar, despre animale) Străbătu, în fuga mare, un tărîm stufos și mlăștinos, amenințînd cu darde scurte... un mistreț gata a se preda. ODOBESCU, S. III 74. ◊ Tranz. A da pe cineva în mîna sau în puterea cuiva, spre a dispune de el. Codre, codre, dușman ești: Tu voinici-i amăgești, îi aduni și îi primești, Tu-i predai, iar nu-i ferești. TEODORESCU, P. P. 295. 3. Tranz. A transmite în mod sistematic și organizat (în cadrul unei instituții de învățămînt) cunoștințe dintr-un domeniu științific; a comunica o serie de cunoștințe, de rezultate ale cercetării științifice. Privi fix în ochii «profesorului» cu nasul de vultur, care-i preda, cu atîta gravitate și amănunt, primele noțiuni asupra noii sale meserii. SAHIA, N. 102. Sufletul și mintea mea au putut aievea să-și însușească plăcerile și farmecul artei pe care tu, cel dintîi, o predai astăzi cititorilor romîni. ODOBESCU, S. III 13. Kogălniceanu începu a preda un curs de istorie în colegiu. NEGRUZZI, S. I 334.