PRECOCE, precoci, -e, adj. 1. (Despre persoane) Care se dezvoltă fizic sau psihic prea devreme, înainte de vîrsta potrivită, care este prea matur pentru vîrsta pe care o are. Sîntem o generație precoce; De aceea nimeni, vai, să nu ne-ațîțe. Căci pe păpuși ne-om răzbuna atroce Și-or curge-n stradă valuri de tărîțe. ANGHEL-IOSIF, C. L. 38. ♦ (Despre însușiri ale oamenilor) Care apare sau se manifestă prea devreme, înainte de vreme. Simțea cu acel dar de intuiție precoce al copiilor nenorociți că trebuie să tacă, să nu ceară nimic, să ia și el parte la durerile celorlalți. VLAHUȚĂ, O. A. 254. 2. (Despre plante) Care ajunge la maturitate foarte devreme, care înfrunzește devreme sau se coace repede; timpuriu. Soiuri de culturi precoce.