PREATCĂ, pretce și pretci, s. f. (Regional) 1. (Mai ales la pl.) Fiecare dintre bețișoarele așezate cruciș înăuntrul unui stup, în două sau mai multe rînduri, pe care albinele își clădesc fagurii. ◊ Expr. A trece peste preatcă = a depăși limita. 2. Gaura stupului pe unde intră și ies albinele; urdiniș.