PREAMĂRI, preamăresc, vb. IV. Tranz. A ridica în slavă; a lăuda, a slăvi, a glorifica, a elogia. Nu se poate vorbi despre Alecsandri ca despre acei scriitori pe care toată lumea îi preamărește și nimeni nu-i cetește. SADOVEANU, E. 60. Șeful stației... crezu că e bine să preamărească opera inginerului. C. PETRESCU, A. 304.