2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

preabirui vt [At: CORESI, L. 248/15 / Pzi: ~esc / E: prea + birui] (Îvr) A învinge în mod categoric.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

preabirui, preabiruiesc, vb. IV (înv.) a birui, a învinge în mod categoric,decisiv.

Intrare: preabiruit
preabiruit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • preabiruit
  • preabiruitul
  • preabiruitu‑
  • preabirui
  • preabiruita
plural
  • preabiruiți
  • preabiruiții
  • preabiruite
  • preabiruitele
genitiv-dativ singular
  • preabiruit
  • preabiruitului
  • preabiruite
  • preabiruitei
plural
  • preabiruiți
  • preabiruiților
  • preabiruite
  • preabiruitelor
vocativ singular
plural
Intrare: preabirui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • preabirui
  • preabiruire
  • preabiruit
  • preabiruitu‑
  • preabiruind
  • preabiruindu‑
singular plural
  • preabiruiește
  • preabiruiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • preabiruiesc
(să)
  • preabiruiesc
  • preabiruiam
  • preabiruii
  • preabiruisem
a II-a (tu)
  • preabiruiești
(să)
  • preabiruiești
  • preabiruiai
  • preabiruiși
  • preabiruiseși
a III-a (el, ea)
  • preabiruiește
(să)
  • preabiruiască
  • preabiruia
  • preabirui
  • preabiruise
plural I (noi)
  • preabiruim
(să)
  • preabiruim
  • preabiruiam
  • preabiruirăm
  • preabiruiserăm
  • preabiruisem
a II-a (voi)
  • preabiruiți
(să)
  • preabiruiți
  • preabiruiați
  • preabiruirăți
  • preabiruiserăți
  • preabiruiseți
a III-a (ei, ele)
  • preabiruiesc
(să)
  • preabiruiască
  • preabiruiau
  • preabirui
  • preabiruiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)