2 definiții pentru prăfuitor
Explicative DEX
prăfuitor, ~oare a [At: TDRG / P: ~fu-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: prăfui + -tor] (Îvr) 1 Care se transformă în mult praf. 2 Care pulverizează ceva.
Regionalisme / arhaisme
prăfuitor, prăfuitoare, adj. (înv.) care se transformă în mult praf.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: prăfuitor
prăfuitor adjectiv
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)