Definiția cu ID-ul 700465:
Enciclopedice
POZITRÓNIU (< fr., engl. {i}) s. n. (FIZ.) Formație instabilă, alcătuită dintr-un electron și un pozitron, care formează un sistem similar cu atomul de hidrogen, în care pozitronul ține loc de proton, având o durată mai mică de 10-7 s; a fost descoperit în 1951.