6 definiții pentru potromenghie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
potromenghie [At: ȘĂINEANU, D. V. / V: bostromengher[1] sm, ~ghiu sm / Pl: ? / E: nct] (Reg) 1 sf Om care încurcă lumea. 2 sm (Îf potromenghiu, bostromengher) Om intrigant.
- Variantă nedefinită în MDA2 — LauraGellner
potromenghiu sm vz potromenghie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bostromengher m. intrigant, în special cel ce bagă zizanie printre noii căsătoriți: strejeri cari rămaseră ca niște bostromengheri ISP. [Și potromenghiu («ca să fii aproape de Satana, trebue să fii ori drac ori spion, ori potromenghiu, Stamate»); v. Introducerea].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
potromenghiu m. V. bostromengher.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
potromenghie s.f. (reg.) om care încurcă lumea, care este de prisos.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
potromenghiu s.m. (reg.) om intrigant.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: potromenghie
potromenghie substantiv feminin
substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
potromenghiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.