Definiția cu ID-ul 934313:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POTRÓC, potroace, s. n. 1. Ciorbă de pasăre, înăcrită cu borș sau cu zeamă de varză. Cînd am trecut încolo, aveai un potroc de cucoș, frate Ene!... îngînă cu duioșie Răducan. SADOVEANU, O. I 486. Aduceau tuslamalele și potroacele în castroane aburinde. I. BOTEZ, ȘC. 24. Potrocul se face și cu moare de curechi, și se lasă cam acruț, mai ales cînd gospodarul e mahmur. ȘEZ. VI 73. ♦ (Numai la pl.) Măruntaie de pasăre care se pun în această ciorbă. Ea are să-i fiarbă o ciorbă de potroace. C. PETRESCU, Î. II 221. 2. (În forma potroacă) Mîncare foarte sărată. – Variantă: potroacă s. f.