Definiția cu ID-ul 505463:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
potir (potire), s. n. – Caliciu. – Mr. putir. Mgr. ποτήριον în parte prin intermediul sl. potiri (Cihac, II, 690; Murnu 47), cf. alb., bg., rus. potir, sb., cr. putir.