Definiția cu ID-ul 421815:
Arhaisme și regionalisme
potinteu, potinteie, s.n. și adv. (reg.) 1. lemn scurt, fix, care depărtează cormana de coarnele plugului. 2. lemn care sprijină alt lemn; proptea. 3. obstacol, piedică. 4. (adv.) drept, nemișcat, neclintit; dârz.