POSTSTRUCTURALÍSM (< fr.) Mișcare în teoria literară, filozofie și științele sociale, apărută la sfârșitul anilor ’70, cuprinzând o varietate de reacții la structuralism și având drept exponenți de marcă pe J.-Fr. Lyotard, R. Barthes, J. Derrida, Julia Kristeva, J. Lacan, M. Foucault. Există și o versiune americană dezvoltată de R. Rorty. Socotit adesea specie a postmodernismului, p. are și caracteristicile acestuia: antitradițional, antimetafizic, antiideologic.