POSECLIT, -Ă, posecliți, -te, adj. (Rar, în expr.) Leit-poseclit = chiar ca...; curat, aidoma; leit-poleit. A găsit însuși pînă acum «printre vase și cioburi de vase preistorice»... trei lulele de lut negru, care sînt leite-poseclite «lulele romînești». ODOBESCU, S. II 288.