portament (< it. portamento; fr. port de voix), alunecare lină a vocii (1) de la un sunet la altul, atingând aproape neobservat sunetele intermediare. Originar a fost un ornament* asemănător apogiaturii* lungi inferioare, folosit mai ales la cadențe (1). Pe la mijlocul sec. 18, termenul apare cu înțelesul de astăzi. Grafic este indicat prin legato*, printr-o liniuță oblică sau prin cuvântul p. Se mai poate executa și la unele instr. de suflat (ex. sax.). Folosit cu măsură, este un mijloc de intensificare a expresiei, dar excesul de p. dovedește lipsă de gust. Se confundă cu glissando* și portato.