POMPÁJ (< fr.) s. n. Acțiunea de a pompa. ♦ (TEHN.) Fenomen negativ care apare în funcționarea compresoarelor cu rotor, când debitul scade sub valoarea critică și care provoacă întreruperea debitării fluidului, trepidații etc. ◊ P. de adâncime = metodă de extracție a țițeiului din sonde cu ajutorul unor pompe speciale, introduse în partea de jos a găurii de sondă, sub nivelul lichidului. ◊ (FIZ.) P. optic = excitare a atomilor sau a ionilor activi ai unui laser, care are drept rezultat ridicarea acestora pe un anumit nivel energetic metastabil, superior; se realizează prin iluminarea intensă din exterior cu radiații de o anumită lungime de undă sau prin producerea unei descărcări electrice în chiar mediul activ.