pompă¹ sf [At: DRĂGHICI, R. 10/21 / V: (îrg) pum~, (reg) poam~ / Pl: ~pe, (reg) ~pi / E: fr pompe, lat pompa] 1 Mașină de forță sau aparat care servește la comprimarea sau deplasarea unui fluid prin utilizarea energiei mecanice transmise de un motor de antrenare, a energiei cinetice sau a unui alt fluid. 2 (Spc; șîs ~ de apă) Aparat de pompare (1) adaptat mai ales la puțuri. 3 (Spc; șîs ~ de apă) Cișmea din care apa curge prin apăsare repetată pe un mâner legat la rândul său de un aparat de pompare (1). 4 (Spc) Obiect de uz casnic alcătuit dintr-o emisferă de cauciuc și un mâner pentru desfundarea chiuvetelor, prin producerea unei presiuni atmosferice inferioare și a unui spațiu vidat. 5 (Îs) ~ de incendiu Pompă (1) cu care se aruncă apa la distanță pentru a stinge incendiile. 6 Aparat din cauciuc în formă de pară², cu o prelungire tubulară îngustă, folosit pentru clisme la copii Si: pompiță (3). 7 (Șîs ~ de lapte) Obiect din sticlă de forma unei ventuze, prevăzut cu o pară de cauciuc, folosit pentru aspirarea laptelui din sânul matern Si: succipompă. 8 (Șîs ~ de salivă) Dispozitiv alcătuit dintr-o canulă metalică sau de sticlă așezat la aparatul stomatologic și care funcționează pe bază electrică, împiedicând inundarea cu salivă a gurii în timpul tratamentului dentar. 9 (Reg) Pușcă de soc cu care se joacă copiii. 10 (Trs; Ban) Cumpănă la fântână. 11 (Reg) Macaz (1).