6 definiții pentru pomețel pomițel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pomețel sn [At: PAMFILE, I. C. 447 / V: pomiț~ / Pl: ~e / E: pomet1 + -el] 1-2 (Pop; șhp) Livadă (mică).

POMEȚÉL, pomețele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui pomet (1).

POMIȚÉL, pomiței, s. m. (Regional) Grădină (în care se cultivă, la un loc, zarzavat, flori și pomi). în acest pomiței se află la unii gospodari și cîțiva stupi. PAMFILE, C. 447.

POMIȚÉL, pomiței, s. m. (Reg.) Grădină în care se cultivă, la un loc, zarzavat, flori și pomi. – Din pom + suf. -iț-el.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pomețél, pomețéle, s.n. (pop.) grădiniță cu pomi.

Intrare: pomețel
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pomețel
  • pomețelul
  • pomețelu‑
plural
  • pomețele
  • pomețelele
genitiv-dativ singular
  • pomețel
  • pomețelului
plural
  • pomețele
  • pomețelelor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pomițel
  • pomițelul
  • pomițelu‑
plural
  • pomiței
  • pomițeii
genitiv-dativ singular
  • pomițel
  • pomițelului
plural
  • pomiței
  • pomițeilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)