2 definiții pentru poliment
Explicative DEX
poliment s [At: GRECU, P. 75 / Pl: nct / E: fr poliment] (Înv) Poleială (1).
Arhaisme și regionalisme
poliment s.n. (înv.) poleială.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: poliment
poliment substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)