3 definiții pentru polemarhie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
polemarhie sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ii / E: polemarh + -ie cf fr polémarchie] (Înv) 1-2 Funcție de polemarh (1-2).
POLEMARHÍE s.f. Demnitatea de polemarh. [Gen. -iei. / cf. fr. polémarchie].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POLEMARHÍE s. f. demnitatea, funcția de polemarh. (< fr. polémarchie)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: polemarhie
polemarhie substantiv feminin
| substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||