polder s. n. Porțiune de pământ smulsă mării prin îndiguire ◊ „Pompa a fost folosită pentru a scoate apă de mare de pe un polder (teren recuperat din mare) de 1500 hectare, precizează ziarul «Le Monde».” Sc. 21 VI 83 p. 3 (din fr., ol. polder, germ. Polder; cuv. este mai vechi în română, cel puțin din anii ’30)