polcea sf [At: VICIU, GL. / V: ~licea / Pl: ~ele / E: poală] 1 (Reg) Tiv la obiectele de îmbrăcăminte. 2 (Trs; îf policea) Încrețitură pe pieptul unei cămăși Si: cută.

policea sf vz polcea

polcea, polele, s.f. (reg.) 1. tiv (la obiectele de îmbrăcăminte). 2. (în forma: policea) încrețitură făcută pe pieptul unei cămăși.