POITIERS [puatjé], oraș în V Franței (Poitou), situat la 290 km SV de Paris și 161 km ESE de Nantes; 119,3 mii loc. (1999). Nod de comunicații. Aeroport. Ind. metalurgică, constr. de mașini, poligrafică, chimică, textilă, pielărie și încălțăminte, de prelucr. a lemnului și alim. Piață agricolă (vin, grâu, animale). Universitate (1431). Monumente preromanice (Baptisteriul Saint-Jean, sec. 4-7, probabil cel mai vechi edificiu creștin din Franța), romanice (bisericile Notre-Dame-la-Grande, sec. 11-12 Saint-Hilaire-la-Grande, sec. 11, restaurată în sec. 19, Sainte-Radegonde, sec. 11-12), gotice (catedrala Saint-Pierre, sec. 12-16). Palatul ducal (sec. 12), azi Muzeul de Arte Frumoase și Primăria veche (sec. 19). Capitală a pictonilor sub numele de Limonum, a devenit un important centru religios (sediul unui episcopat, sec. 4). Aici au avut loc, în Evul Mediu, două bătălii celebre: în 732, când francii, conduși de majordomul Carol Martel, i-au înfrânt pe arabi, și în 1356 (în timpul Războiului de 100 de Ani), când armata franceză, condusă de Ioan II cel Bun și fiul său Filip cel Îndrăzneț, a fost înfrântă de cea engleză comandată de Eduard „Prințul Negru” (Ioan II a fost luat prizonier și a fost eliberat numai după ce a fost constrâns să accepte condițiile dezavantajoase ale păcilor de la Brétigny și Calais din 1360).