2 definiții pentru pogorământ
Explicative DEX
pogorământ sn [At: SFC V, 49 / Pl: ? / E: pogorî + -mânt] (Înv) Coborâre.
Arhaisme și regionalisme
pogorământ s.n. (înv.) coborâre.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: pogorământ
pogorământ substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)