Definiția cu ID-ul 505241:

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

poghibală (poghibale), s. f. – (Mold.) Lepădătură, monstru. Rus. pogibal „ruinat”, bg. pogibeli „ruină” (Tiktin), sb. pogibao „ruină”.