Definiția cu ID-ul 505237:

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pofil (-luri), s. n. – Taftur. Sl. pochilŭ „încovoait”, contaminat cu sb., cr. povi „taftur”, de unde pofi, s. m. pl. (Trans., taftur). Explicația numai prin sb. (Cihac, II, 273; Tiktin) pare insuficientă fonetic. Cf. pocîltit, popi.