Definiția cu ID-ul 505215:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
pofidă (pofide), s. f. – Ciudă. – Var. Mold. pohidă, prohită. Origine nesigură. După Cihac, II, 238, din pol. pochyba „greșeală”, cf. sb. himba „vicleșug”. Relația cu hîtru (Scriban) nu este convingătoare. – Der. împrohita, vb. (a disprețui), Mold., înv.