6 definiții pentru podrum
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
podrum sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: ~rom (Pl: ~oame) / Pl: ~uri / E: srb podrum] 1 (Ban; Trs) Pivniță. 2 (Trs) Cămăruță.
podrúm n., pl. urĭ (sîrb. podrum, becĭ, vsl. podrumŭ, d. ngr. podrúmi, budrúmi, care vine d. vgr. ῾ypodromé și ῾ypódromos, loc de scăpare, d. ῾ypó, dedesupt, și drómos, drum; turc. Budrum, numele orașuluĭ Aliccarnas). Serbia, Ban. Hațeg. Becĭ, pivniță.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
podrom sn vz podrum
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PODRUM s. v. beci, pivniță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
podrum s. v. BECI. PIVNIȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
podrum (-muri), s. n. – (Trans.) Bodegă, cramă. – Var. podrom. Sl. podromŭ (Tiktin), din ngr. πουδρούμι (Miklosich, Fremdw., 118).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |