Definiția cu ID-ul 932165:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PODMOL, podmoluri, s. n. (Popular) 1. (Și în forma potmol) Pămînt adus de torente și depus pe albiile rîurilor sau pe malurile lor; aluviune, mîl, nămol. Simțind că vin și cumnații lui, băgă iapa iar în potmol. VISSARION, B. 45. La potmolul Dunării, Und’s-adună gîrlele, Und’se varsă apele. TEODORESCU, P. P. 563. ♦ Cantitate mare, grămadă. A plouat. Ce potmol de apă! I. CR. IV 59. 2. Mal înalt, abrupt, ros de ape. Cînd te uitai pe podmolul dinspre apus, vedeai jos, în vatra cîmpului, spinarea argintie a Mureșului, alături de coama neagră a căii ferate. DAN, U. 195. Ne-am oprit pe un podmol spațios ce s-a ridicat lîngă Dunăre. La TDRG. 3. (Regional) Prispă. Fuseseră puse în rînd și celelalte încăperi ale casei, iar podmolul, ca un brîu ce-o înconjura de jur împrejur, înnoit și îndreptat. V. ROM. iulie 1953, 129. ♦ Vatră de lut pe care este clădit cuptorul în unele case țărănești. (Atestat în forma pomnol) Pătru... își puse pălăria pe vîrful cuptorului și se așeză pe pomnol. La TDRG. – Variante: pomnol, potmol s. n.