2 definiții pentru podecior
Explicative DEX
podecior sn [At: BOCĂNEȚ, T. A. 148 / Pl: ~oare / E: podeț + -ior] (Reg) Spetează suprapusă axei roților de la plug pe care se sprijină capătul grindeiului Si: pod1 (72).
Regionalisme / arhaisme
podecior, podecioare, s.n. (reg.) spetează suprapusă roților plugului, pe care se sprijină capătul grindeiului; pod, așternut, broască, căpătâi, căluș, scaun, spetează.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: podecior
podecior substantiv neutru
| substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)