PODBAL s. n. Plantă erbacee cu rizom cărnos, cu frunze ieșind direct din acesta, cu flori galbene care apar înaintea frunzelor; crește prin locuri umede și abrupte și se întrebuințează în medicină, frunzele servind uneori și ca aliment (Tussilago Farfara). Într-o clipă masa fu gata: cîteva foi late și rotunde de podbal cu zglăvoace și boișteni uscați pe vatră. HOGAȘ, M. N. 140. – Variante: podbeal (JARNÍK-BÎRSEANU, D. 273) s. n., podbeală (ODOBESCU, S. II 294) s. f.