Definiția cu ID-ul 932082:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POCNET, pocnete, s. n. Zgomot surd (și puternic) produs de o lovitură, de un corp care se izbește, se sparge sau plesnește, de o explozie etc.; pocnitură, plesnet, plesnitură. S-auzea un pocnet mărunt și cioburile zornăiau la piciorul mesei. CAMILAR, N. I 80. Și parc-aud pocnet de bici Și glas stăruitor de slugă. GOGA, P. 21. ♦ (Rar) Zvîcnire a tîmplelor. Tîmplele îl năuceau cu pocnetele lor. GALACTION, O. I 300.