POARCĂ, (1) poarce, s. f. 1. Scroafă. 2. Numele unui joc de copii, în care aceștia, așezați în cerc, se străduiesc să împiedice cu ajutorul unor bastoane introducerea de către unul dintre jucători a unei mingi (a unei bile, a unui os sau a altui obiect de formă aproximativ sferică) în groapa din mijlocul cercului; mingea, bila sau obiectul cu care se joacă. Se jucaseră cu arșice, ori bătuseră poarca pe maidan. CAMIL PETRESCU O. II 50. Te știu că nu ești om bătrîn, că ne jucam acu cîțiva ani poarca amîndoi. La TDRG. O tuleam la poarcă, la arșice și la zmeu. DELAVRANCEA, H. T. 108.