POANSON, poansoane, s. n. 1. Unealtă de oțel cu vîrf conic, triunghiular sau pătrat, gravat în relief și care servește la marcarea prin presare a unor obiecte. 2. Piesă a unei matrițe sau a unei ștanțe, cu un contur cu muchii tăietoare sau cu o suprafață de lucru plană sau profilată, care servește la decupare, detașare, imprimare etc., prin deformare plastică. 3. Unealtă cilindrică de os, cu vîrful ascuțit, cu care se dă formă rotundă unor puncte de broderie spartă. – Pronunțat: poan-.