pnevmatomahi s. m. pl. Adepți ai unei erezii creștine primare, susținută de Macedonie (†362), episcop al Constantinopolului, care nega dumnezeirea Sfântului Duh, afîrmând că este o creatură a Fiului. Erezia a fost combătută și condamnată la Sinodul 2 ecumenic de la Constantinopol din anul 381. -Din gr. pneuma, -atos.