2 definiții pentru plută-far

Articole pe această temă:


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

plútă-fár s. f., pl. plúte-fár

plútă-fár s. f., g.-d. art. plútei-far; pl. plúte-fár

Intrare: plută-far
plută-far substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plută-far
  • pluta-far
plural
  • plute-far
  • plutele-far
genitiv-dativ singular
  • plute-far
  • plutei-far
plural
  • plute-far
  • plutelor-far
vocativ singular
plural