pleter, pletere, s.n. (reg.) 1. gard de stuf, nuiele de alun și de salcie care oprește ieșirea peștelui din baltă în râu. 2. împletitură de nuiele; leasă. 3. nuia de împletit garduri. 4. șnur sau panglică cu care își împletesc femeile cozile. 5. părul femeilor împletit în cozi. 6. (cu sens colectiv) crengile lăsate în jos la salcie sau mesteacăn.