4 definiții pentru plavcă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLÁVCĂ, plavce, s. f. 1. Lotcă folosită la pescuitul scrumbiilor de Dunăre. 2. (Reg.) Loc mai înalt pe malul unei ape unde se atârnă năvoadele ca să se usuce. – Et. nec. Cf. plavă.

PLÁVCĂ, plavce, s. f. 1. Lotcă folosită la pescuitul scrumbiilor de Dunăre. 2. (Reg.) Loc mai înalt pe malul unei ape unde se atârnă năvoadele ca să se usuce. – Et. nec. Cf. plavă.

PLÁVCĂ, plavce, s. f. (Regional) 1. Lotcă folosită de obicei pentru pescuitul scrumbiilor de Dunăre. 2. Loc mai înalt pe malul apei, unde se atîrnă năvoadele ca să se usuce.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

plávcă (reg.) s. f., g.-d. art. plávcei; pl. plávce

plávcă s. f., g.-d. art. plávcei; pl. plávce

Intrare: plavcă
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plavcă
  • plavca
plural
  • plavce
  • plavcele
genitiv-dativ singular
  • plavce
  • plavcei
plural
  • plavce
  • plavcelor
vocativ singular
plural

plavcă

  • 1. Lotcă folosită la pescuitul scrumbiilor de Dunăre.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. regional Loc mai înalt pe malul unei ape unde se atârnă năvoadele ca să se usuce.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: