Definiția cu ID-ul 994954:

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PLATYCODON A. DC., PLATICODON, fam. Campanulaceae. Gen cu o singură specie: Platycodon grandiflorum Facq. DG. [syn. Campanula grandiflora, Jacq.; Wahlenbergia grandiflora (Jacq.) Schrad.], originară din Asia, plantă erbacee, vivace, cu tulpină erectă, glabră, gri-verde, înaltă de 45-65 cm, simplă sau ramificată, cu suc lăptos. Frunze alterne, ovat-ascuțite, glabre, dentate, partea inferioară verde-deschis, cea superioară glaucă, sesile, la baza tulpinii pot fi opuse sau în verticil, aproape sesile, dentate. înfloresc vara. Flori mari, albastre sau albe, cu nervuri mai închise, diametru 5-8 cm, solitare și terminale sau cîteva în ciorchine, în faza de boboc ca un balon, 5 sepale scurte, corolă campanulată cu 5 lobi, stamine libere la bază lățite, ovar cu 5 loji. Fruct, capsulă cu 5 ioji.