Definiția cu ID-ul 505051:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
platcă (plătci), s. f. – Partea de sus a unei cămăși. Sl. platŭ „bucată de pînză”, dim., cf. rus. platka, pol. platek, sb., cr. platka (Cihac, II, 261).