PLASTICITATE s. f. 1. Proprietate a unui material consistent de a se modela ușor, la rece sau la cald, prin apăsare. ♦ Proprietate a unor materii prime ceramice de a forma cu apa o pastă care menține o coeziune mare la frămîntare și uscare. 2. Însușirea unei opere literare, a stilului, a unui cuvînt, a unei expresii de a evoca ceva în mod sugestiv. Poemele «Călin» și «Luceafărul», cu umorul, plasticitatea, cu naturalismul lor, ar fi putut să fie scrise de un poet al Greciei antice. GHEREA, ST. CR. I 123.