plasmotron s. n. (fiz.) Generator de plasmă ◊ „Instalațiile realizate în țară – plasmotroanele – se situează în privința performanțelor la nivelul celor fabricate în țări cu tradiție tehnică avansată.” Sc. 9 XI 67 p. 4. ◊ „S-a reușit măsurarea temperaturii unor fluxuri de gaze încălzite în plasmotroane până la 1200 de grade.” Sc. 22 III 74 p. 6. ◊ „Specialiștii sovietici au construit «plasmotronul» – mașină automatizată destinată să secționeze termic produse laminate.” Sc. 8 VI 77 p. 5. ◊ „Evenimentul marca [...] actul de naștere a producției de plasmatroane românești, al celei mai moderne și eficiente tehnologii de tăiere a metalelor. «Cuțitul» de plasmă – un jet de foc cu o temperatură de peste 30.000o C – decupa [...] table de oțel inoxidabil groase de 40 mm, cu o viteză de 8 metri pe oră.” Sc. 26 VI 84 p. 2; v. și R.l. 4 VIII 79 p. 6 [var. plasmatron] (din fr. plasmatron; DT, DEX, DN3)